Dependența și etapele sale

Ce este dependența?

Conform dicționarului dependența este o stare de supunere, de subordonare față de ceva.

Din punct de vedere al consumului de substanțe, dependența presupune o nevoie acută de a consuma, care se manifestă la nivel psihic printr-o dorință compulsivă de a obține o stare de relaxare sau de bună dispoziție, iar la nivel fizic prin tulburări de ordin somatic (tremurături, oboseală cronică, lipsa somnului) atât de severe uneori, încât dependentul este nevoit să consume pentru a intra într-o stare de ” normalitate”.

Eu consider că dependența este un simptom al unei stări profunde de disfuncționalitate emoțională și psihică generată de factori ce nu țin în totalitate, așa cum s-ar crede , de ”lipsa caracterului, lipsa voinței, de o educație de proastă calitate sau de o formă de slăbiciune omenească” ci, reprezintă mai degrabă un amestec de circumstanțe ce inițiază, construiesc și definesc o personalitate de dependent.

În opinia mea, primul pas în tratarea dependenței este, la fel ca în oricare situație, înțelegerea fenomenului cu care ne confruntăm, deoarece suntem de multe ori tentați să credem că dependența este o problemă ce poate fi depașită ușor, printr-o schimbare de atitudine, ignorare sau o abordare simplistă bazată pe presupuneri și credințe populare. Dacă ar fi atât de simplu de gestionat, magazinele nu ar mai fi ticsite de băutură, cârciumile n-ar mai fi pline de dimineața până seara, păcănelele nu ar fi mai dese decât farmaciile, iar în pauze, la școală, nu s-ar mai fuma un joint de marijuana sau etnobotanice.

Este o problemă reală,  cu tendințe evident în creștere, categoriile sociale implicate sunt diverse, de la foarte tineri, chiar preșcolari, până la persoane cu vârste înaintate, de la oameni simpli până la vedete de cinema sau președinți de stat.

Efectul dependențelor este resimțit atât de consumator dar mai ales de cei din jurul său și chiar de societate în ansamblul ei (”oamenii străzii”).

Imaginea unui dependent este eronată astfel încât, chiar eu însumi, până a înțelege și a accepta că sunt dependent de alcool, credeam că doar anumiți oameni ar putea fi dependenți: cei ce trăiesc pe stradă, care au rămas singuri, care arată a oameni degradați fizic și intelectual, care trăiesc prin centre de dezintoxicare, nu au serviciu, bani sau un anume statut social. De fapt, ca să fiu sincer, eu îi vedeam doar pe cei din gări, de prin găuri de metrou și canale ce umblau prost imbrăcați și vizibil afectați de consum, ca fiind dependenți.

În fapt, dependența are mai multe etape de degradare socială și morală de la momentul instalării și până la stadiul la care sunt oamenii de pe stradă. Actul final, momentul de glorie al acestui fenomen, este ceea ce vedem în privirea rătăcită și lipsită de speranță a omului prost îmbrăcat și murdar, ce caută amorțit în tomberonul cu gunoi. Acel om însă, devenise dependent cu mult timp înainte de această scenă.

Există soluții pentru alcoolici, pentru consumatorii de droguri, pentru dependenții de jocuri de noroc precum și pentru multe alte dependențe, pentru a nu se ajunge la această etapă. Chiar dacă aparent, în unele situații, cei ce se confruntă cu acest fenomen se declară de multe ori neputincioși și renunță la a spera într-o posibilă rezolvare, totuși există soluții.