Sindromul alcoolic fetal (SAF)

Complicaţiile consumului de alcool se traduc printr-o gamă largă de tulburări, majoritatea având drept substrat deturnarea căilor metabolice sau acţiunea toxică direct pe structurile tisulare, mai ales la nivel hepatic şi cerebral.

Ce este sindromul alcoolic fetal

Sindromul alcoolic fetal este forma cea mai gravă de manifestare a efectelor nocive ale consumului de alcool în timpul sarcinii.

O complicaţie redutabilă şi din păcate foarte frecvent întâlnită este sindromul alcoolic fetal (SAF) – Fetal Alcohol Syndrome, apărut la nou-născuţii din mame care au consumat constant alcool în perioada sarcinii. Placenta care hrăneşte fătul nu joacă, în cazul alcoolului, rolul de filtru. Alcoolul băut trece în sângele viitoarei mame în 45 de minute (sau 90 de minute dacă este absorbit în timpul unei mese). Moleculele de alcool fiind mici, trec foarte uşor bariera placentei.

În câteva ore, concentraţia alcoolului în sângele fătului şi în lichidul amniotic este sensibil apropiată de cea a mamei.

Embrionul şi fetusul sunt conectaţi la mamă prin placentă, impermeabilă pentru produşi hidrosolubili şi permeabilă pentru produşii liposolubili.

Etanolul se înscrie printre substanţele capabile să afecteze embrionul şi fetusul în toate etapele lor de dezvoltare, cu apariţia malformaţiilor sau a eliminării premature. În 1973, Jones şi Smith din SUA au descoperit malformaţii morfologice, psihomotorii şi mintale la copiii din mame alcoolice, pe care le-au reunit sub numele de Fetal Alcohol Syndrome (SAF).

Sindromul alcoolic fetal se manifestă sub diferite forme, variind de la forme ușoare, la unele mai grave.

SAF este asociat cu:

  • malformaţii craniofaciale cu mici deficienţe ale feţei: ochi mici şi buza superioară subţire şi aplatizată;
  • întârzierea creşterii: copilul este mult mai mic decât alţii;
  • anomalii în sistemul nervos;
  • malformaţii ale organelor interne şi externe.

Expunerea prenatală la alcool alterează:

  • durata perioadei de generare a neuronilor corticali;
  • creșterea numărului de neuroni generaţi zilnic;
  • distribuţia neuronilor care au acelaşi timp de origine.

Principalele efecte sunt:

  • microencefalie;
  • retard al dezvoltării în diferite zone ale creierului;
  • descreşterea numărului de celule nervoase;
  • întârzieri şi dezorganizări ale stratigenezei;
  • alterări ale structurilor dendritice şi axonice, cu afectarea interconexiunilor neuronale;
  • întârzieri ale mielinizării (proces de formare și acoperire a fibrelor nervoase cu mielină);
  • modificări patologice ale activităţii bioelectrice a creierului.

Femeile care au consumat alcool pe parcursul sarcinii și sunt îngrijorate în privința sănătății fătului trebuie să apeleze la sfatul unui medic de încredere cu care pot avea o discuție deschisă despre acest lucru.

Medicul (de obicei medicul de familie sau medicul obstretician), trebuie să fie respectuos, acesta nu are dreptul să judece mama, dar are responsabilitatea de a o informa asupra riscurilor datorate consumului de alcool pe parcursul sarcinii și să-i ofere mamei sprijinul necesar în cazul în care este suspectată de alcoolism fetal.

De asemenea, femeile care au probleme legate de consumul de alcool și își doresc să rămână însărcinate sau sunt însărcinate, trebuie să apeleze la ajutor specializat (consiliere psihologică, cure de dezalcolizare), pentru a reduce riscul apariției sindromului de alcoolism fetal.

Un diagnostic precoce al sindromului alcoolismului fetal oferă posibilitatea unui tratament corect și evitarea apariției complicațiilor.

Leave a comment